SPERMOGRAMA - Regele analizelor in infertilitatea masculina (1)
Un articol despre spermograma si infertilitate de doctor in embriologie Delia Hutanu, biolog specializat in efectuarea procedeelor de reproducere umana asistata si lector universitar al Facultatii de Chimie – Biologie – Geografie din cadrul Universitatii de Vest, Timisoara, ce activeaza in cadrul Centrului de reproducere asistata Gynatal din Timisoara. Din 2020 Delia Hutanu este un contribuitor important al platformei medicale Doctor MIT.
***
... si, intr-un final, stimate doamne, reusiti sa va convingeti sotul sa se adreseze unui centru de reproducere asistata pentru a face o spermograma.
In functie de site-ul pe care il accesati in cautarea informatiilor necesare pentru efectuarea unei spermograme, inca de la primul parametru, veti gasi date contradictorii. In acest articol vom discuta parametrii care se analizeaza intr-o spermograma, valorile normale si mai ales cele anormale.
De ce spermie si nu spermatozoid? Celula reproducatoare masculina a fost identificata pentru prima data de catre Antonie van Leeuwenhoek in 1677, care examinand sperma la microscop a vazut inotand „animaliculi”, care, ulterior, s-a demonstrat ca sunt de fapt celule. Termenul de spermatozoid - animal din sperma - este astfel gresit.
Celula a primit mai apoi denumirea de spermie care este corecta din punct de etimologic.
Incepem prin a spune ca, la orice barbat, exista variatii ale valorilor spermogramei.
Aceste variatii sunt date de starea fizica ori psihica si sunt considerate normale. Ce inseamna acest lucru? Ca poate este necesara efectuarea a 2-3 spermograme pana sa ajungem la un diagnostic final.
CATE ZILE DE REPAUS SEXUAL INAINTE DE SPERMOGRAMA?
2 zile, 7 zile, oricare dintre sau intre ele? Conform ghidului W.H.O. (World Health Organization - Organizatia Mondiala a Sanatatii) perioada recomandata de repaus sexual este de 2-7 zile.
Oare cat e mai bine? 2 sau 7? Folclorul ar tinde spre 7, insa studiile publicate favorizeaza o perioada scurta de repaus sexual.
De ce?
Deoarece cand perioada de abstinenta este lunga, spermiile se acumuleaza in epididim si vor ajunge in uretra, fiind “spalate” de urina.
Un alt motiv este acela ca, la o ejaculare, nu toate spermiile din epididim sunt eliminate, o a doua ejaculare, la un interval scurt de timp, golind astfel epididimul.
Deci, varianta ideala este ca perioada de repaus sexual sa fie de 1-2 zile.
EXAMINAREA NR. 1: LICHEFIEREA
In momentul ejacularii sperma este o masa coagulata semi-solida. Lichefierea acesteia incepe rapid si in 15-30 minute proba ar trebui sa fie complet lichefiata, avand un aspect lichid, cu unii mici coaguli “jelly-like” ramasi, care nu au o semnificatie patologica.
Lipsa lichefierii duce la imposibilitatea efectuarii spermogramei si poate indica prezenta unei infectii la nivelul glandelor accesorii sau o secretie inadecvata de enzime proteolitice a prostatei.
Pe de alta parte lipsa totala a coagularii poate indica absenta congenitala a veziculelor seminale.
EXAMINAREA NR. 2: VASCOZITATEA
Vascozitatea reprezinta masurarea rezistentei lichidului seminal la curgere. Masurarea vascozitatii se face prin introducerea varfului unei pipete in lichidul seminal si ridicarea acesteia.
Daca firul care se formeaza depaseste ca lungime 2 cm se considera ca vascozitatea este mare.
Ce semnificatie are acest lucru?
Vascozitatea mare poate indica o functionalitate deficitara a prostatei si alte posibile probleme: fragmentarea ADN-ului in cantitate mare ori apoptoza probleme care, in final, pot duce la o functionalitate proasta a spermiei.
Parametrii esentiali ai spermogramei: numar si mobilitate precum si prezenta altor tipuri de celule cat si diagnosticul propriu-zis sunt aspecte ce vor fi detaliate in articolul urmator care explica rezultatele ce se obtin.
Pentru alte informatii despre infertilitate click aici.
