Cat de contagios este cascatul?

Afla acum cat de molipsitor este cascatul.

Cascatul este cu adevarat contagios?
Daca e asa, de ce ar trebui sa cascam cu totii, deodata?!?

In afara de "Cat de contagios este cascatul?"

Te-ar mai putea interesa si

- tags: cascatul, molipsitor, reflexe, lipsa de aer, oxigenul, empatia, Clinica Doctor MIT, -

Transcript

Bine ați venit la Doctor MIT!

Sunt doctor Bogdan Ivănescu și mi-am propus să caut adevărul din spatele miturilor medicale precum că cearcănele sunt un semn al problemelor de ficat sau că vitiligo este contagios.

Dar despre ce altceva am putea spune că este contagios?

Despre:

1. hepatită
2. (despre) căscat
3. Ebola sau
4. (despre) toate (acestea)

În afară de hepatită și de Ebola se spune și despre căscat că ar fi contagios, astfel încât răspunsul corect ar fi al patrulea. Dar este adevărat? Și dacă este adevărat, de ce ar fi căscatul contagios?

La prima întrebare ne vom răspunde foarte repede pentru că, în urma studiilor, s-a observat că subiectul urmărit cască atunci când partenerul de dialog cască, atunci când se află:

1. față în față
2. (la celălalt capăt al firului) la telefon
3. (în) ambele (situații) sau
4. (în) nici una (dintre variante)

Subiectului în studiu i se inducea căscatul și atunci când partenerul de dialog îi căsca în față, la telefon sau chiar când îl auzea pe acesta căscând după un paravan.

Reflexul de a casca

Ca să se convingă, oamenii de știință au făcut studii similare și pe alte mamifere. Și au descoperit că reflexul de a căsca înapoi se mai întâlnește și la:

1. câini
2. cimpanzei
3. cai sau
4. (la) toate (aceste specii)

Da, căscatul se întâlnește la toate aceste specii și nu numai. Leii, tigrii și alte animale de pradă cască și la fel și o mulțime de ierbivore.

Și ca să vă convingeți că și la aceste specii căscatul este molipsitor, căscați de câteva ori în fața câinelui, tigrului, cimpanzeului sau ce mamifer mai aveți prin casă și veți vedea că le puteți induce reflexul căscatului.

Astfel încât, putem spune cu tărie, că actul căscatului este molipsitor!

Dar să nu ne mulțumim cu atât și să aflăm de ce!

Ca să aflăm răspunsul la această întrebare trebuie să descompunem acest reflex. Așadar, când căscăm, deschidem gura la maxim, de, câteodată, ne troznesc fălcile, cum se spune popular, expirăm sonor și cel mai adesea ne întindem.

Ce rost au toate aceste mișcări în economia organismului?

Lipsa de aer si cascatul

Câteva ipoteze spun că astfel:

1. oxigenăm creierul
2. ne dezmorțim
3. îi atenționăm pe ceilalți (că ne este somn) sau
4. toate (acestea)

Toate aceste variante sunt afirmate de către cercetători. Se pare că inspirul și expirul prelungite elimină mai mult dioxid de carbon din plămâni și aduc mai mult oxigen, totodată ne întindem articulațiile, evitând amorțirea, și, mai mult decât atât, pe vremea în care trăiam în peșteri, arătam prin căscat că ne-a scăzut capacitatea de concentrare, alertând în acest sens grupul.

Prima parte a teoriei, referitoare la schimbul de gaze – oxigenul și bioxidul de carbon –, are un contraargument puternic. Se pare că actul căscatului apare și la cineva care, prin căscat, nu își oxigenează suplimentar plămânii:

1. fătul (uman) de la 30 de săptămâni (până la naștere)
2. mormolocul de broască
3. peștii sau
4. (în) nici unul (dintre aceste cazuri)

Toti bebelușii cască și, chiar mai devreme de 30 de săptămâni de viață intrauterină. Nu ne este clar de ce se întâmplă aceast lucru, doar că subminează ipoteza schimburilor gazoase.

Însă, toată lumea este de acord că ne ajută să ne dezmorțim oasele și să eliberăm presiunea din urechea medie. De ce însă este nevoie de căscatul sonor și de inspir, alături de gestul întinderii articulațiilor, nimeni nu știe încă.

Teoria conform căreia căscatul semnalizează oboseala în grupurile gregare de animale pare a avea suport și pare a însemna mai mult decât atât.

Se pare că actul căscatului ar mai fi implicat și în:

1. (manifestarea) empatie(i)
2. dezvoltarea vorbirii
3. (în) ambele sau
4. (în) nici una (dintre acestea)

Cascatul, semn de empatie

Prin faptul că, atunci când un individ uman sau al altei specii cască, celălalt îi răspunde înapoi, putem spune că avem de a face cu un act empatic. Ca să verificăm această teorie ar trebui să o testăm pe cineva care are probleme de empatie. Astfel încât, cercetătorii au ales, pentru studiu, persoane suferind de :

1. surzenie
2. muțenie
3. autism sau
4. miopie

Studiile desfășurate pe indivizi suferind de autism, o afecțiune cu tulburări majore de socializare și implicit de empatizare, au arătat că, actul de a căsca după ce altcineva a inițiat acest reflex, este aproape absent în cazul autiștilor. Prin urmare, iată dovada că reflexul de a căsca este implicat în empatizare și implicit în socializare.

Dar ce putem spune despre dezvoltarea vorbirii? Ce anume din complexul de manifestări ale căscatului are legatură cu vorbirea?

1. întinderea articulațiilor
2. sunetul specific
3. ambele sau
4. nici una (dintre aceste manifestări)

Evident, sunetul specific căscatului este recognoscibil cât și ușor de imitat, oamenii primitivi dezvoltând astfel primul semnal sonor comun ce ar însemna: sunt obosit ori sunt plictisit sau, de ce nu, haideți să vânăm mamuți la lumina lunii, ca să ne trezim 🙂

Autismul si cascatul

Faptul că, pacienții cu autism au probleme în dezvoltarea limbajului în condițiile în care nu empatizează prin căscat, se constituie într-un argument al ipotezei dezvoltării vorbirii. Un alt argument care ar susține această ipoteză, este faptul că o anumită categorie de animale nu prea cască dacă s-a căscat în fața lor. Aceste animale sunt:

1. puii tineri de câine
2. broaștele țestoase
3. ambele sau
4. nici una (dintre acestea)

Raspuns corect: al patrulea. Dar vă zic un secret 🙂 broaștele țestoase nu contează în ecuație 🙂

Faptul că puii de câine nu prea empatizează prin căscat, însă, pe măsură ce cresc încep să dezvolte acest “limbaj” al mișcării și sunetului, încurajează adoptarea ipotezei conform căreia reflexul căscatului a luat parte la dezvoltarea limbajului articulat la om.

În concluzie, am aflat că actul căscatului este cu adevărat contagios și în plus ne-am luminat un pic asupra motivului pentru care avem acest reflex în genele noastre!

Crezi că știi un adevăr medical interesant?
Atunci scrie-ne despre el pe pagina de facebook a emisiunii sau accesează doctormit.ro.
“INTREABĂ ȘI CERCETEAZĂ!” și nu pierde Doctor MIT!

O emisiune oferita de Stem SURE - Banca Engleză de Celule Stem.