Apendicita: cum sa o recunoastem si tratam? #2

Apendicita: cum sa o recunoastem si tratam? #2

apendicita, peritonita, apendice,
Gastroenterologist with human colon model at table, closeup

Totul despre apendicita

Afla care sunt motivele pentru care apendicita poate fi chiar si in zilele noastre, o boala letala.

Te-ar mai putea interesa si

- tags: apendicita, peritonita, simptome, tratament, Doctor MiT, -

Transcript

Bine ati venit la Doctor MiT!

Sunt doctor Bogdan Ivanescu si mi-am propus sa caut adevarul din spatele miturilor in care am ajuns sa credem si, totodata, sa va aduc cel mai noi si mai importante informatii legate de sanatate!

In acest spirit astazi ne aflam in partea a doua a miniseriei dedicata unei boli in urma careia si la aceasta ora un om moare in fiecare zi in America de Nord pe cand este aproape necunoscuta in tari precum Uganda, Kenia, Egipt ori India.

In primul episod ne-am intalnit cu viitorul rege al Marii Britanii, Eduard al VII-lea care pe 24 iunie 1902 nu stia daca mai prinde cele 2 zile pana la incoronare sau moare.

Stim ca in peisaj apare chirurgul Frederick Treves care isi face curaj si performeaza o varianta a apendicectomiei si, in loc de rezectie, adica de inlaturarea totala a vinovatului pentru suferinta regelui, doar incizeaza si dreneaza apendicele vermiform.

Printul Eduard se insanatoseste si devine Regele Eduard al VII-lea, bunicul actualei Regine Elisabeta. La randul lui, Frederick Treves devine baronet si se imprieteneste cu Joseph Merrick, Omul Elefant, caruia ii vom dedicat episodul viitor.

Acum ca stim si istoria apendicitei si statistica deceselor, este cazul ca aflam cum ne putem prinde repede ca ne paste asa ceva. Prea eficienti nu suntem de vreme ce 6% dintre femei si 8% dintre barbati trec prin aceasta operatie si acum – cifre aberant de mari.

Cu atat mai mult cu cat o apendicita asa zis “banala” transformata in peritonita creste riscul de deces cu 600%.

Simptomele in apendicita

Acum ca v-am atras atentia ar trebui sa ciulim urechile la urmatoarele semne si simptome:

- Durere periombilicală
- daca in câteva ore durerea se localizează în partea dreaptă a abdomenului
- sa nu uitam ca Durerea poate iradia și în spate si crește cu mișcările sau cu tusea ori cu strănutul
- Totodata daca pacientul este anorexic adica daca nu are chef sa manance
- Putem consemna Vărsături la ingestia de alimente dar nu e musai să fie prezente
- in tablou mai poate aparea fie Constipație ori diaree dar mai rar
- si Câteodată febra ușoară

Vi se pare ca nu prea e nimic specific si ca la fel te poti manifesta la o toxiinfectie? Ei bine, nu va inselati iar aceasta este super evident atunci cand aflati ca doar 70%-80% dintre diagnosticele de apendicita sunt corecte iar restul de interventii descopera un apendice sanatos si bine-merci.

Pe de alta parte, aceasta confuzie cu o indigestie puternica face ca pacientul sa fie tinut acasa si tratat dupa ureche pana cand apendicele se sparge si isi varsa continutul purulent in cavitatea abdominala. Acum riscul letal a crescut de 6 ori.

Sfatul meu este ca daca nu ati fost deja la doctor iar durerea nu a scazut semnificativ in ultimele 24 de ore, faceti un drum pana la o clinica medicala dotata cu un . Asa veti sti aproape sigur cum stati, daca e sa fie apendicita macar va bucurati de o interventie finuta, laparoscopica. Daca e sa ajungem la peritonita probabil ca vom vorbi de o taietura mare si urata. Deci avem absolut toate motivele sa urmam aceste sfaturi!

Si, ca sa va conving sa fiti cu ochii in patru va mai spun ca in 40% dintre cazuri doar jumatate din aceste simptome se instaleaza deci cu atat mai dificil de recunoscut apendicita.

Sansele de a face apendicita

Rezumand, ai pana la 10% sanse in viata asta sa faci apendicita iar barbatii au un risc cu 40% mai mare decat femeile. Altfel spus avem mai multi pacienti barbati decat femei. Din perspectiva varstei nu te relaxa daca ori esti in deceniul II al vietii sau in deceniul VI pentru ca exact acolo avem cocoasele graficului de incidenta crescuta ca sa nu mai zic ca, desi poate nu esti in segmentul tinta ca varsta, totusi poate ai copii sau nepoti si ar fi bine sa le impartasesti ceea ce tocmai ai aflat: durere in partea dreapta jos a abdomenului, care se acutizeaza in ultimele 24 de ore in loc sa dispara si poate si niste varsaturi adica semne ce ar trebui sa iti puna o problema.

Si ultima versiune de test, daca stii sa nu exagerezi cu manevra, este urmatoarea: pacientul se intinde pe pat, tine mainile langa el, capul intors in partea opusa tie si picioarele stranse adica flectate cu talpile pe pat. Impingi usor cu varfurile degetelor palmelor lipite in zona in care stii ca se gaseste apendicele. Daca pacientul se face covrig si nici gand sa te lase sa apesi adica are reactie de aparare abdominala, cu muschii abdominali indurati, pui mana pe telefon si chemi ambulanta.

Pentru primul episod al seriei si pentru alte sfaturi medicale acceseaza doctormit.ro

Intreaba si cerceteaza! Si nu pierde Doctor MiT!

Aceasta emisiune va este oferita de catre Stem Sure

Dr. Bogdan Ivanescu
Dr. Bogdan Ivanescu

Doctorul Bogdan Ivanescu este co-fondator al bancii de tesuturi umane StemSure (2009), fiind implicat in primul transplant de celule hematopoietice din Romania. Totodata este creatorul platformei medicale Doctor MiT (2013), asumandu-si astfel rolul de a valida sau de a desconspira miturile medicale in care am ajuns sa credem si gazda documentarului romanesc de biotehnologie Biocod realizat de catre DIGI World. Este promotor al celor mai noi tehnologii medicale aparute la nivel mondial precum Rigenera si un fervent sustinator al cauzei ce promoveaza masurile ecologice pentru limitarea efectelor incalzirii globale. In acest sens compania pe care a fondat-o planteaza cate un copac pentru fiecare copil pentru care parintii aleg sa recolteze celule primordiale la nastere. Este membru al echipei studiului clinic ce implementeaza in Romania transplantul cu celule recoltate la nastere pentru tratarea autismului la copii.

droguri, consum, nootropice, TVBreak, Romania Tv,
Anterior
TVBreak: despre droguri si consum. #1
instabilitatea de rotula, Bogdan Codorean, trohleoplastie,
Urmator
Iti sare rotula? Iata solutia | Dr. Bogdan Codorean #2

Intreaba-ma!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*  *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Back
SHARE

Apendicita: cum sa o recunoastem si tratam? #2