Apendicita: cum sa o recunoastem si tratam? #1

Apendicita: cum sa o recunoastem si tratam? #1

apendicita, peritonita, apendice,
Gastroenterologist with human colon model at table, closeup

Totul despre apendicita

Afla care sunt motivele pentru care apendicita poate fi chiar si in zilele noastre, o boala letala.

Te-ar mai putea interesa si

- tags: apendicita, peritonita, simptome, tratament, Doctor MiT, -

Transcript

Bine ati venit la Doctor MiT!

Sunt doctor Bogdan Ivanescu si mi-am propus sa caut adevarul din spatele miturilor medicale in care am fost invatati sa credem si, totodata, sa aduc in fata voastra cele mai importante informatii despre sanatate!

Intr-o miniserie de doua episoade vom afla cum sa recunoastem semnele si ce sa facem atunci cand picam la pat din cauza unei afectiuni care, fie vorba intre noi, in Uganda, Kenia, Egipt ori India este aproape necunoscuta.

Cum a fost descoperita apendicita?

Iar povestea noastra incepe in vara anului 1902 cand Printul Eduard, mostenitorul direct al coroanei britanice de la Regina Victoria, s-a trezit doborat de niste dureri abdominale atroce. El se afla la doar doua zile de incoronare dar, la cum se prezenta situatia, putea foarte bine sa fie la doua zile si de inhumare.

Acum va dati seama ca curtea regala britanica avea la indemana cei mai buni medici ai zilelor acelea insa Printul Eduard avea o caracteristica care facea punerea unui diagnostic precis aproape imposibila: era monumental de gras.

Intr-atat de gras era incat a trebuit sa comande lui Louis Soubrier, un faimos artizan si producator de mobilier din Paris, un siege d’amour care pentru francofili nu ascunde nici un secret insa pentru cei sunt mai putini prieteni cu franceza se traducea printr-un scaun, sa ii zicem, pentru facut dragoste. Si asta doar ca partenerele sa nu sufere din cauza indicelui de masa corporala a printului nostru rasfatat.

Ei bine nici unul dintre medicii care l-au consultat pe viitorul, speram, rege, nu a fost in stare sa treaca de misterele tesutului adipos ce ii invelea din belsug organele interne asa ca pacientul, sau mai degraba victima in acest caz, a fost tratata cu leacurile babesti ale orei de atunci si, din nefericire, si de acum: lasat de sange, ventuze si lipitori.

Evident ca, dupa cum stim, acestea au avut zero efect astfel incat, ca ultima masura inainte de a-l anunta ca povestea se incheie, a mai fost chemat un chirurg tanar. Acesta, aflat intre ciocan si nicovala, sau mai bine zis, intre ghilotina si dobandirea unui titlu nobiliar, daca urma sa aiba succes, a ales totusi sa actioneze.

Prima operatie pentru excizarea apendicelui

Prin urmare si-a chemat cel mai bun prieten anestezist si l-a informat pe cel ce putea sa ajunga Regele Eduard al VII-lea ca diagnosticul prezumtiv este de apendicita, ca o sa il taie si ca o sa vada ce are de facut atunci cand ajunge la apendicele vermiform.

Neavand prea multe optiuni, viitorul rege accepta diagnosticul si planul de operatie si se lasa pe mana anestezistului. Frederick Treves, caci asa se numeste chirurgul nostru, deschide abdomenul pacientului printr-o mare taietura in zona dreapta joasa a abdomenului, da la o parte falduri de grasime si, intr-un final, gaseste apendicele princiar hiperemiat si inflamat si face ceva surprinzator: diferit de protocolul epocii de atunci si de acum, nu excizeaza apendicele ci doar il incizeaza, il dreneaza si il lasa la loc.

Dupa care il coase pe cel ce apoi chiar a devenit Regele Eduard al VII-lea, bunicul Reginei Elisabeta a Marii Britanii, pe care o cunoastem cu totii.

Operatie fara anestezie?

Frederick Treves devine baronet si o vedeta in medicina britanica datorita talentului si curajului sau in a trata apendicita si nu numai. Tot Frederick Treves este medicul care il va trata pe Joseph Merrick, Omul Elefant, pe parcursul vietii sale si despre care vom vorbi intr-un episod viitor.

Apendicita, afectiunea careia ii este dedicat acest episod, este veche de cand lumea. Este consemnata din Antichitate insa prima abordare stiintifica a ei fost realizata in 1735, tot la Londra, de catre Claudius Amyand in Spitalul St. George. Acesta a operat un copil de 11 ani care inghitise o piesa metalica mica ce s-a gandit sa poposeasca in apendice.

Ce este demn de remarcat este faptul ca toate operatiile de acest fel, de fapt de orice fel, pana in 1845, au fost realizate fara anestezie. Medicul spera ca pacientul o sa lesine din cauza durerii iar cei ce ii imobilizau membrele nu o sa aiba prea mult effort de facut din acel moment si pana la finalul interventiei.

Rata de mortalitate datorata apendicitei

Spuneam ca aceasta afectiune nu prea era cunoscuta intr-un numar de state africane si India. Aceasta se intampla din cauza ca tipul de alimentatie traditional este foarte bogat in fibre vegetale. Prin contrast, in statele evoluate economic, aproape 10% din populatie scapa chirurgical de apendicele vermiform din cauza apendicitei. Si, ca sa va dati seama, cu toata dezvoltarea medicinei, in America de Nord inca moare cate o persoana in fiecare zi din cauza apendicitei care duce la peritonita!

Insa despre peritonita si tratamentul apendicitei acute ori semnele si simptomele ce ne ajuta sa identificam fara gres apendicita, vom vorbi in a doua parte a acestei mini-serii dedicata apendicelui vermiform in varianta sa dezlantuita.

Pana atunci, pentru subiecte la fel de interesante, acceseaza doctormit.ro!

Intreaba si cerceteaza! Si nu pierde Doctor MiT!

Aceasta emisiune va este oferita de catre Stem Sure

Dr. Bogdan Ivanescu
Dr. Bogdan Ivanescu

Doctorul Bogdan Ivanescu este co-fondator al bancii de tesuturi umane StemSure (2009), fiind implicat in primul transplant de celule hematopoietice din Romania. Totodata este creatorul platformei medicale Doctor MiT (2013), asumandu-si astfel rolul de a valida sau de a desconspira miturile medicale in care am ajuns sa credem si gazda documentarului romanesc de biotehnologie Biocod realizat de catre DIGI World. Este promotor al celor mai noi tehnologii medicale aparute la nivel mondial precum Rigenera si un fervent sustinator al cauzei ce promoveaza masurile ecologice pentru limitarea efectelor incalzirii globale. In acest sens compania pe care a fondat-o planteaza cate un copac pentru fiecare copil pentru care parintii aleg sa recolteze celule primordiale la nastere. Este membru al echipei studiului clinic ce implementeaza in Romania transplantul cu celule recoltate la nastere pentru tratarea autismului la copii.

instabilitatea de rotula, Bogdan Codorean, trohleoplastie,
Anterior
Iti sare rotula? Iata solutia | Dr. Bogdan Codorean #1
vitiligo, boli de piele, boli autoimune,
Urmator
Vitiligo are acum un tratament: Rigenera

Intreaba-ma!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*  *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Back
SHARE

Apendicita: cum sa o recunoastem si tratam? #1