Vei trai intr-o lume fara antibiotice?

Care este riscul sa mori de la o simpla amigdalita sau de la un abces dentar in urmatorii 30 de ani?
Afla raspunsul aici!

Comenteaza despre “Vei trai intr-o lume fara antibiotice?

Trimite un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Transcript

Bine ați venit la Doctor MIT! Sunt doctor Bogdan Ivănescu și mi-am popus să caut adevărul din spatele miturilor medicale în care am fost învățați să credem și să trag un semnal de alarmă atunci când situația o cere. Astăzi vom vorbi despre o criză care se apropie foarte repede și în privința căreia, dacă o vom trata corect, ne vom salva viața, atât nouă cât și copiilor noștri. Însă, dacă nu vom reacționa așa cum trebuie, această criză ne va duce la speranța medie de viață la 40 de ani, cam cât aveam pe la 1300, adică în Evul Mediu. Dar despre ce vorbim? Ca să vă dați seama vă voi întreba, ce credeți că face, în medie, un român normal, atunci când are o amigdalită supărătoare sau face febră? 1. (merge imediat la medic pentru consult și recomandare terapeutică) consult medical 2. (ia vitamina C în doze de câte 100 mg pe zi timp de cel puțin o săptămână) vitamina C 3. (ia un antibiotic care i-a făcut bine și vecinului) auto-antibioterapie sau 4. îndură (situația și așteaptă să treacă) Vă spun eu ce relevă un studiu făcut cu câțiva ani în urmă: un român obișnuit întreabă în jur, dacă nu cumva deja știe, ce antibiotic ar fi bun pentru durerea în gât, care e cel potrivit pentru durerea de dinți și ce e la modă pentru infecția urinară a soției. Pe lângă aceasta trebuie să existe ceva care să meargă și la febră, așa, în general. Pentru a înțelege cum am ajuns să tratăm cu atâta lipsa de respect un medicament minune, fără de care, cei care aveți peste 50 de ani, probabil ca ați fi fost morți până acum, haideți să vedem cum am ajuns să ne bucurăm de antibiotice și de ce probabil că le vom pierde. De câtă vreme cunoaștem antibioticele? 1. (de aproape) 2000 de ani 2. (încă) din Evul Mediu 3. (de la) 1900 sau 4. (de la) 1940 Primul antibiotic a fost utilizat ca terapie standard a infecțiilor de abia în 1942, adică din timpul celui de al doilea război mondial adică nu de 2,000 de ani ci doar de 73 dacă ne raportăm la anul 2015. Gândiți-vă că unele branduri auto au peste 100 de ani sau că avem părinți care s-au născut într-o eră pre-antibiotică, asta doar ca să realizați cât de recentă este invenția pe care o reprezintă antibioticele. Dar cum funcționează aceste medicamente care, astăzi, vindecă în câteva zile o boală, care cu câteva decenii în urmă, reprezenta o condamnare la moarte? 1. omoară bacteria 2. (îi) împiedică înmulțirea 3. (acționează prin) ambele (mecanisme) sau 4. (modul de acțiune nu este încă elucidat) neelucidat Antibioticele fie ucid pur și simplu bacteria fie îi împiedică înmulțirea astfel încât, la un moment dat populația bacteriană se stinge de la sine. Arată simplu, nu-i așa? Dar ce credeți, bacteriile se apără sau nu împotriva agresiunii pe care o reprezintă antibioticele? Evident că bacteriile evoluează și găsesc noi modalități de a supraviețui în prezența antibioticelor iar aceasta este ceea ce numim “Rezistență la antibiotice”. De ce credeți că o bacterie, care la început murea în contact cu penicilina și astfel ne însănătoșeam, acum nu mai este afectată de antibiotic și își duce opera la capăt ucigând, în zilele noastre, pacienții cărora nu li se admininitrează antibiotice de generație mai nouă? Pentru că bacteria: 1. (dezvoltă compuși chimici ce modifică antibioticul sau îl inactivează) se apară chimic 2. (își maschează și modifică zonele de pe suprafață sa care sunt țintite de către antibiotic) își modifică structura 3. (își modifică căile metabolice sau își scade permeabilitatea peretelui celular nelăsând antibioticul să treacă) își modifică metabolismul sau 4. (din nefericire) toate (aceste strategii sunt la îndemâna bacteriilor) Răspunsul este cel pe care nu ne-am dori să îl auzim și anume al patrulea. Bacteriile fac aceste lucruri și se perfecționează de fiecare dată când luăm un antibiotic, mai ales dacă: 1. (acel antibiotic este cel nepotrivit) antibiotic incorect 2. (este dat într-o) doză ineficientă 3. (tratamentul este mai scurt decât ar trebui) durată incorectă sau 4. oricare (dintre acestea este valabilă) NU are rost să mai insist pentru că ați înțeles. Ce trebuie să mai știți este că, de fiecare dată când una dintre situațiile acestea se întâmplă, oferim acelei generații de bacterii un miliard de șanse de a decoda structura antibioticului și de a-și crea soluțiile de rezistență. Ca să înțelegeți cât de gravă este situația în care se află omenirea, se pare că companiile farma nu mai au nici măcar motivația comercială de a descoperi noi antibiotice pentru că o nouă generație de bacterii se naște la fiecare 20 de minute iar firmele de profil au nevoie cam de 10 ani pentru a sintetiza un antibiotic care să răspundă acestei noi generații aceasta însemnând că producția lui se va face prea târziu pentru a mai fi profitabilă în contextul unei pleiade noi bacterii ce vor necesita noi tratamente. Dacă vi se pare exagerat ceea ce tocmai v-am spus, dați-mi voie să vă readuc la realitate: în 1943 penicilina era destul de răspândită. În 1945 deja existau bacterii rezistente la penicilină. Am dezvoltat un antibiotic, extrem de performant, în 1972, vancomicina. Atât de bun a fost încât abia în 1988 a apărut rezistența la vancomicină, adică după 16 ani. A trebuit să mai producem unul, imipenem, iar rezistența a apărut ceva mai repede, după 13 ani, în 1998. Se pare că bacteriile devin din ce în ce mai agresive așa că a trebuit să inventăm, în 2003, un alt antibiotic, de care probabil că nici nu ați auzit, pentru că după numai un an, în 2004, să apară bacterii rezistente și la acesta. Și nu vă gândiți că aceasta se întâmplă pe alte continente. Genele bacteriilor rezistente la antibiotice se plimbă libere de la o bacterie la alta chiar în acest moment și chiar în orașul tău. Există boli pentru care, din 100 de antibiotice, s-ar putea sa funcționeze doar două, sau doar un antibiotic sau nici unul! În Europa și în Statele Unite se moare de infecții pentru care nu avem, în acest moment, nici un tratament. Ca să ne facem o idee despre cât de mare sau cât de mică este dimensiunea problemei, haideți să aflăm cam câți oameni mor în Statele Unite și în Europa, în fiecare an, din cauza bolilor pentru care nu avem antibiotice: 1. 2 (cazuri pe an) 2. 150 3. 4,700 (de decese pe an) sau 4. 50,000 (de oameni mor pentru că nu îi putem ajuta) Nu știu ce ați ales dar vă spun că situația este gravă, răspunsul corect fiind al patrulea. Oferim non-stop bacteriilor șansa de a studia, în mod gratuit, antibioticele pe care le dezvoltăm pentru că nu prea mai există agricultură fără uzul acestora, fermele de animale din Statele Unite consumă 80% din producția anuală de antibiotice și o bună parte dintre noi întreabă vecina ce ar trebui să ia pentru durerea aia din gât. Atunci, ce putem face pentru a întârzia rezultatul acestui război pe care se pare că îl vom pierde, dându-ne astfel șansa de a inventa ceva, cine stie ce, în această perioadă de timp? 1. (să eliminăm utilizarea antibioticelor din agricultură) agricultură fără antibioterapie 2. (să renunțăm la a îndopa, inutil. cu antibiotice animalele de consum) zootehnie fără antibioterapie 3. (să mergem la doctor când credem că avem nevoie de tratament) solicitare de consult medical sau 4. (de fapt toate acestea arată o atitudine înțeleaptă pe care ar trebui să o urmăm) toate Acum sunteți și mai convinși că răspunsul corect este al patrulea dacă vrem să mai avem o șansă! Curios să știi mai multe despre sănătate? Atunci scrie-ne pe pagina de Facebook sau accesează doctormit.ro. Întreabă și cercetează! și nu pierde Doctor MIT!
O emisiune oferita de Stem SURE - Banca Engleză de Celule Stem.