Ti-a aparut par alb? Are vreo legatura cu durata vietii? Afla raspunsul aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Transcript

Bine ati venit la Doctor MIT! Sunt doctor Bogdan Ivanescu si mi-am propus sa caut adevarul din spatele miturilor cu iz medical ce spun ca poti sa afli cat vei trai dupa viteza cu care incaruntesti sau dupa liniile vietii din palma. Daca ultimul subiect propun sa il lasam, pentru moment, in seama vrajitoarelor, va invit sa descoperiti impreuna cu mine cat de adevarat este ca speranta voastra de viata este cu atat mai mica cu cat ati inceput sa incaruntiti mai devreme. Daca parul alb este asociat unei varste apropiate de finalul vietii nu este nimic neobisnuit ca oamenii sa asocieze incaruntirea cu speranta mica de viata. Haideti sa vedem daca aceasta este reflectarea unui proces logic sau o simpla coincidenta. Ai par alb ca si mine? Atunci sunt convins ca, brusc, ai devenit interesat de subiectul acestui episod Doctor MIT! :-) Ce produce decesul fiziologic in majoritatea celulelor umane? 1. apoptoza 2. (acumularea de toxine pe parcursul vietii) toxinele 3. defectele genetice sau 4. accidentele Am intrebat: ce produce decesul fiziologic deci toate variantele ce implica elementele patologice sau exogene se exclud. Motivul pentru care o celula umana ar muri in mod natural este apoptoza adica moartea celulara programata care permite organismului sa isi improspateze celulele. Sa retinem ca, in mod normal, celulele mor in mod programat. Dar ce se intampla de ne albeste parul? 1. (se acumuleaza prea mult peroxid de hidrogen la baza firului de par) acumulare de peroxid de hidrogen 2. (mor celulele stem ce produc melanocite) deces celular 3. ambele (lucruri se pot intampla) sau 4. (nici pana acum nu s-a reusit sa se afle secretul din spatele unui par atat de frumos grizonat ca al meu) nici una Daca ati crezut ca glumesc cu peroxidul de hidrogen, adica cu perhidrolul sau apa oxigenata, ei bine, iata ca nu. Nu numai coafezele il folosesc pentru albirea parului ci si organismul nostru da o mana de ajutor in acest sens datorita deficientei unei enzime, catalaza, ce se poate instala incepand de la varsta de 20 de ani. Pe langa aceasta, moartea celulelor stem ce produc melanocite, celule ce secreta melanina, pigmentul parului si al pielii, este inca un mecanism al albirii. Iata doua deficiente, a unei enzime, si decesul unor celule stem ce pot fi indicatori seriosi ai unei probleme generale ale organismului nostru. Cum putem verifica daca este corecta extrapolarea la nivelul intregului organism a mecanismului prin care incaruntim? 1. (identificand daca genele implicate in deficitul de enzima si in moartea celulelor stem sunt comune si apoptozei) analiza genetica 2. nu mai verificam pentru ca suntem fatalisti si oricum va fi rau 3. dam cu banul sau 4. credem si nu cercetam Este evident! Trebuie sa gasim elementul comun sperantei de viata in relatie cu apoptoza si cu semnele potential negativ asa cum ar fi incaruntirea. Ne apropiem vertiginos de momentul in care vom afla daca cei cu par alb in exces, mai ales la o varsta tanara, mai au vreo justificare sa isi faca planuri de viitor :-) Pentru ca nu aveti de unde sa stiti va spun ca genele Bcl-2 si Bcl-w sunt implicate in incaruntirea noastra. Singura intrebare care se mai pune este: sunt aceste gene promotoare ale apoptozei sau mai simplu: albirea parului in relatie cu actiunea lor este un prognostic prost pentru speranta noastra de viata? 1. DA sau 2. NU Va invit sa dati cu banul pentru ca daca nu sunteti geneticieni, nu aveti de unde sa stiti asa ca permiteti-mi sa va spun ca cei grizonati, doamne sau domni, pot sa rasufle usurati! Parul alb aparut la o varsta tanara nu este un semn de viata mai scurta pentru ca de fapt actiunea acestor gene nu presupune uciderea celulelor ci doar protejarea acestora. Pe scurt, aceste gene nu fac o treaba suficient de buna in a proteja nefiind implicate in initierea mecanismului de apoptoza adica de ucidere celulara. Dar pentru ca nu este frumos sa incheiem emisiunea noastra fara o informatie rara, unul dintre cele mai mari studii din lume, Copenhagen City Heart, realizat intre 1975 si 1997 pe 20,000 de voluntari, a aratat in schimb, ca, cei ce nu se grizoneaza pana la varsta de 40 de ani, au o speranta de viata de invidiat! Vrei sa stii si alte curiozitati medicale? Atunci scrie-ne pe pagina de Facebook a emisiunii sau acceseaza doctormit.ro. Intreaba si cerceteaza! si nu pierde Doctor MIT!
O emisiune oferita de Stem SURE - Banca Engleza de Celule Stem.