Esti ceea ce mananci? Afla ce ai de facut ca sa iti fie bine!

Se spune ca „esti ceea ce mananci”. In ce fel iti influenteaza viata si cum sa transformi aceasta intr-un avantaj, descoperi aici!

Trimite o intrebare sau un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Transcript

Esti ceea ce mananci! Bine ati venit la Doctor MIT! Sunt doctor Bogdan Ivanescu si mi-am propus sa caut adevarul din spatele miturilor medicale ce spun ca prea multe dulciuri duc la diabet sau ca trebuie sa bem cel putin 2 litri de apa pe zi ca sa ne pastram sanatatea. Astazi incercam sa aflam cat de mult adevar medical se ascunde in spatele zicalei “esti ceea ce mananci”. Si pentru ca intelesul acesteia este foarte generos, putandu-ne referi aici de la imunitate pana la starea noastra psihica, propun sa sa o analizam, pentru inceput, din punctul de vedere al mecanismului de aparare al organismului.

Esti ceea ce mananci?

In incercarea noastra de a vedea daca imunitatea este influentata de ceea ce mancam, nu vom discuta despre detoxifieri si despre alte notiuni la fel de generale si de nespecifice dar la moda, ci, punctual, despre sistemul enteric cum se numeste stiintific, ansamblul de organe implicate in ingestia de alimente, procesarea lor pentru extragerea substantelor nutritive si eliminarea rezidurilor din organism. In aceasta situatie, alaturi de alimente se mai afla si: 1. substante chimice de sinteza 2. etanolul 3. paraziti, bacterii si virusuri sau 4. toate (acestea urmeaza acelasi traseu ca si alimentele) Pai, cum sa nu? Cand am spus substante chimice de sinteza m-am referit la antibiotice, de exemplu. Etanolul nu este altceva decat alcoolul din bere, vin si din wisky iar parazitii, bacteriile si virusurile sunt agenti patogeni - cu mici exceptii despre care o sa vorbim - care urmeaza acelasi traseu ca si alimentele: intra prin gura si apoi ies prin urina si prin fecale, pe caile cunoscute. Dar ce se intampla in etapa “invizibila” dintre aceste doua momente? Daca este sa ne uitam din perspectiva imunitara realizam ca intestinul subtire si colonul, trebuie sa tina sub control: 1. substantele chimice de sinteza (despre care am mai vorbit) 2. reziduurile (sau toxinele cum mai sunt denumite incorect) 3. agentii patogeni sau pe 4. toate (acestea) Cu siguranta ati raspuns corect! Substantele chimice de sinteza adica medicamentele ne fac bine dar ne pot face, secundar, si rau, reziduurile procesului de fermentare si de absorbtie trebuie eliminate in termen util iar agentii patogeni trebuie tinuti sub control altfel, fara sa exagerez, putem muri.

Intarirea sistemului imunitar

Cateodata ma intreb daca realizam cu adevarat cat de mare este efortul organismului nostru atunci cand trebuie sa ne faca fata fie pentru ca mancam prost - adica fast-food, mult - ca de Sarbatori, sau cu mainile murdare - pline de bacterii. De aceea va propun sa aflam cateva lucruri foarte interesante care v-ar putea ajuta, in viitor, ca, ceea ce mancati, chiar sa va reprezinte. Astfel, care informatie este corecta: 1. (tot tubul digestiv are o lungime de) 9 metri 2. (suprafata desfasurata a tubului digestiv este echivalenta cu cea a unui) stadion de fotbal 3. colonul ne se apara cu (ajutorul) bacterii(lor ) sau 4. toate (acestea sunt adevarate) Desi poate parea imposibil lungimea desfasurata a tubului digestiv poate ajunge la 9 metri, functia imunitara a intestinelor este pusa la munca, zilnic, pe o suprafata imensa - cat a unui stadion de fotbal si da, chiar daca am invatat ca trebuie sa ne spalam pe maini si ca trebuie sa luam antibiotice ca sa scapam de bacterii, exista si bacterii bune care ne tin in viata! Sa intram in detalii ca sa intelegem aceasta aparenta ciudatenie. De ce anumite bacterii ne ajuta pe cand altele ne imbolnavesc si ne ameninta viata? Pentru ca unele bacterii: 1. mediaza raspunsul imun (local) 2. (actioneaza prin mecanismul de) competitie pentru hrana 3. scad pH-ul luminal sau din 4. toate (aceste motive) Actiunea pozitiva a bacteriilor fata de organismul uman este legata de medierea raspunsului imun, la nivel local. Pe scurt, anumite bacterii din colon, cum sunt cele probiotice, adica sustinatoare ale vietii, invadeaza dupa nastere tractul digestiv al nou-nascutului si se inmultesc in colonul acestuia. Astfel, intr-un interval de timp scurt, pe masura ce sistemul imunitar enteric se maturizeaza, ajunge sa considere aceste bacterii ca fiind prietene si pe altele, ce ajung mai tarziu in tractul digestiv ca fiind patogene. Dar in ce fel bacteriile “bune” ajung sa tina sub control bacteriile patogene? Prin faptul ca: 1. mediaza raspunsul imun (local) 2. (actioneaza prin mecanismul de) competitie pentru hrana 3. scad pH-ul luminal sau din 4. toate (aceste motive) De data aceasta raspunsul corect este al patrulea. Bacteriile bune, precum probioticele din genul Bifidobacterium mentin exprimarea unor receptori imunitari la nivelul colonului exact ca si un sergent care isi tine soldatii atenti si in alerta; in plus parjolesc recoltele in fata bacteriilor patogene astfel incat acestea sa nu se inmulteasca prin mecanismul de competitie pentru hrana si mai si otravesc fantanile prin scaderea pH-ului local facand nociv colonul pentru bacteriile nedorite.

Mancarea sanatoasa si bacteriile intestinale

Dar totusi, cateodata, daca mancam prea mult, fast-food sau prin locuri netestate, experimentam cate o enterocolita grava insotita atat de varsaturi cat si de diaree. Ce se intampla la propriu in burta noastra? Putem banui ca armata de bacterii bune este invinsa de armata bacteriilor patogene, care rup echilibrul normal de: 1. 10%-90% (probiotice vs patogeni) 2. 50%-50% 3. 80%-20% sau 4. 100% - 0% (adica numai bacterii bune si nici una patogena) Cand vorbim de un echilibru este clar ca implicam existenta a doua elemente deci varianta a 4–a de raspuns pica. Desi jumi-juma este cea mai comuna definitie a echilibrului, adevarul este ca, atunci cand ne imbolnavim, se deregleaza raportul normal de 80 de bacterii din flora normala fata de 20 de bacterii patogene, in sensul in care creste numarul de bacterii infectioase. Care sunt principalele cauze ale perturbarii homeostaziei, adica a echilibrului florei bacteriene enterice? 1. alimentatia de proasta calitate 2. medicamentele orale 3. ambele sau 4. (exista) alta (cauza) Sunt convins ca ati raspuns corect. Ambele pot fi blamate pentru ruperea echilibrului si pentru starea de disconfort ce urmeaza: alimentatia ce contine prea multe lipide ori prea multe glucide si antibioticele, in special, cele ce omoara bacteriile probiotice de genul Bifidus si care, astfel, adorm vigilenta sistemului imunitar si raspunsul tesutului limfoid enteric. De aceea, medicii recomanda refacerea florei intestinale cu bacterii din genul Bifidus, asa cum cele ce se gasesc in anumite iaurturi speciale, care au fost studiate zeci de ani. In concluzie, iata ca “esti bine sau rau in functie de ceea ce mananci” are si o explicatie medicala! Intr-un episod viitor vom vedea cat adevar medical este in zicala ce spune ca “dragostea trece prin stomac”! :-) Crezi ca stii un adevar medical interesant? Atunci scrie-ne pe pagina de Facebook a emisiunii sau acceseaza doctormit.ro. “INTREABA SI CERCETEAZA!” si nu pierde Doctor MIT! https://youtu.be/Ep8DgQ5JynM